fbpx

scortisoara

SCORȚIȘOARA DE CEYLON  - Cinnamomum zeylanicum  este considerată scorțișoara adevărată. Copacul de scorțișoară este o plantă veșnic verde, originară din Sri Lanka și din sudul Indiei. Arborele de scorțișoară are înălțimea de 10-15m, este foarte ramificat, dar se fasonează manual în anumite perioade, pentru a forma o coroană robustă, cu numeroși lăstari; scoarța este netedă și gălbuie; frunzele sunt ovale, adânc striate, de culoare verde-închis pe partea superioară și verde deschis pe partea inferioară, sunt groase și aspre; florile sunt mici, de culoare alb-gălbuie de forma unor cupe, grupate în mănunchiuri și cu un miros dezagreabil; fructele au formă de ghinde; atât scoarța cât și frunzele sunt puternic aromate. Scorțișoara adevărată, cultivată pe plantații, arată mai mult ca o tufă, înaltă de 3m, deoarece tulpinile sunt tăiate continuu pentru a produce noi ramificații pentru scoarță. Scorțișoara alimentară se comercializează fie sub forma bețișoarelor, provenind din scoarța uscată a copacului omonim, fie sub forma pudrei rezultată prin măcinarea acestei scoarțe, sau sub formă de ulei esențial.  În ceea ce privește denumirea de scorțișoară, se referă în mod obișnuit la scorțișoara de Ceylon. Diferențele dintre specii apar la nivelul texturii, consistenței, aspectului și al aromei, precum și al conținutului de cumarină (care în doze mari este toxică hepatic și renal), care este mai mare în cassia decât în celelalte specii de scorțișoară. Scorțișoara este obținută prin uscarea  scoarței interioare a acestor două varietăți, însă specia cea mai importantă- Cinnamomum zeylanicum – este originară din Ceylon și are o aromă intensă, este mai deschisă la culoare, mai dulce și are aspectul de pergament; cealaltă specie – Cinnamomum cassia – originară din China, este mai puțin apreciată și are o culoare mai închisă și aspect lemnos.

În  scop terapeutic se folosește  scoarța; partea exterioară a scoarței, miezul și partea interioară sunt decojite; scoarța este apoi lăsată să se usuce complet, până când bucățile de scorțișoară se curbează pe verticala fâșiilor, apoi se rulează câteva astfel de scoarțe una în alta pentru a obține un produs compact, care se taie în lungimi uniforme și se sortează conform grosimii, aromei și culorii. De la arbori mai în vârstă de 8 ani se recoltează scoarța de pe tulpini și de pe ramuri, lăsând arborele să crească în continuare; materialul de calitate este folosit în scopuri alimentare, iar restul este folosit la obținerea uleiului eteric, prin tehnici speciale de distilare și redistilare. Scoarța uscată a scoțișoarei de Ceylon se găsește sub forma unor suluri alcătuite din 8-10 scoarțe subțiri, una într-alta, puternic aromate, cu gust înțepător și dulceag; sulul de scorțișoară de Ceylon este complet închis, iar în secțiune se pot vedea mai multe straturi fragile de scoarță, care se pot rupe ușor cu mâna, pe când sulul de cassia este format dintr-un singur strat de scoarță lemnoasă și este foarte dificil de rupt cu mâna.

Compoziție chimică: uleiuri volatile (alcătuite în principal din aldehida cinamică), alcool cinamic, esteri (cinamatul de metil), eugenol, cumarină, substanțe minerale (magneziu, mangan, fibre, fier şi calciu), taninuri, oxalat de calciu. Scortișoara de Ceylon conține foarte puțină cumarină şi mai mult eugenol, pe când cassia conține aproape 0,45% cumarină, 2,56% aldehidă cinamică, urme de eugenol.

Acțiune farmacalogică: excitantă, antispasmodică, carminativă, antiseptică, antioxidantă, carminativă, vermifugă, analgezică, stimulentă cardiac, antiinflamatoare, astringent, antireumatică, imunostimulatoare, antimicrobiană şi dezinfectantă (consumul regulat de scorțișoară previne infecțiile urinare); scortişoara are proprietăți antifungice (Candida nu poate supraviețui într-un mediu în care este prezentă și scortişoara); scorțișoara poate reduce proliferarea celulelor de leucemie, cancer și limfom; are efect anticoagulant al sângelui; antidiabetică (recent s-a descoperit că scorțișoara creşte capacitatea insulinei de a metaboliza glucoză, controlând astfel nivelul de zahăr brun din sânge); o doză mică de scortişoară luată zilnic (nu mai mult de 6 g) reduce concentrația de glucoză, trigliceridele, colesterolul LDL şi colesterolul total în cazul persoanelor cu diabet de tip 2; cinamaldehida reduce vâscozitatea trombocitelor, are efect sedativ, actionează drept calmant și ajută la scăderea tensiunii arteriale; scortişoara are capacitatea de a diminua activitatea unei enzime asociate cu apariția reacțiilor inflamatorii sau alergice în boli precum astmul, rinita alergică şi psoriazisul; ajută la prevenirea îmbătrânirii și redă strălucirea pielii obosite; antibacteriană, fiind un conservant alimentar natural foarte bun; prin proprietățile antivirale şi antimicrobiene stimulează funcționarea sistemului imunitar; are efect de anticoagulant al sângelui; mirosul de scortişoară stimulează funcțiile creierului (sporeşte puterea de concentrare şi memorare, iar consumul regulat de scortişoară ajută la prevenirea maladiei Alzheimer); calciul și fierul conținute susțin sănătatea colonului şi reduc riscul bolilor de inimă; scorțișoara este o sursă excelentă de minerale (fier, calciu, magneziu), la care se adaugă și fibre (combat constipația); combinația de calciu şi fier previne afectarea celulelor colonului, ce ar putea favoriza apariția cancerului de colon; grație proprietăților antiseptice scorțișoara împiedică dezvoltarea bacteriilor din stomac si colon, eliminând inflamațiile organelor şi tesuturilor interne şi riscul cancerului de colon; calmează durerile menstruale și îmbunătățeşte circulația sanguină datorită proprietăților antiinflamatoare şi antispasmodice. Scorțișoara activează circulația sângelui şi astfel este foarte eficientă în tratarea mâinilor şi a picioarelor reci; diuretic natural (contribuie la eliminarea urinei); întăreşte sistemul imunitar şi-l protejează împotriva bacteriilor şi atacurilor virale. Scorțișoara subțiaza sângele, stimulând astfel circulația sanguină, toate organele fiind mai bine oxigenate şi irigate. Scorțișoara este bună în special pentru oamenii care au supravietuit unui infarct. Gustul şi mirosul particular al scorțișoarei sunt atribuite aldehidei cinnamice, compus cu puternice proprietăți antimicrobiene și antifungice ce se găseşte în concentrații ridicate în uleiul esential de scortișoară. Uleiul esențial de scorțișoară are efect asupra a 99,99% dintre microbi, fiind eficient chiar şi asupra celor rezistenți la antibiotice; se poate utiliza la tratarea răcelilor, guturaiului și gripei (o picătură din ulei esențial de scorțișoară, luată de 3 ori pe zi, în puțină miere de albine are efect rapid); câteva picături pot fi folosite într-un aparat de difuzare pentru uleiuri volatile pentru a purifica încăperea (anihilează microbii din aer); uleiul esential din scortişoară de Ceylon are rol stimulator şi tonifiant, tratând cu success dereglările intestinale şi infestările cu bacterii şi fungi (de exemplu ulcer stomac); se iau doar 1-2 picături într-o linguriță de lapte praf, de 3 ori pe zi. Scorțișoara utilizată în aromaterapie are efect relaxant şi ajută la cresterea încrederii în sine, sporind optimismul şi capacitatea de creație. Scorțişoara e indicată şi în tratarea depresiei.

Scorțișoara se utilizează sub formă de: pulbere, tinctură, infuzie, decoct, ulei esential (1-2 picături pe zi), vin medicinal.

Precauții: scorțișoara nu se consumă de câtre femeile care alăptează sau femeile gravide, deoarece poate afecta uterul, şi nici de către copii sub 2 ani; datorită faptului că scorțișoara are efecte de fluidizare a sângelui, nu trebuie luată în combinație cu alte substanțe sau medicamente care au acelaşi efect (ex. aspirina); scorțișoara nu se va consuma în cantităti mari, deoarece câteva studii recente au arătat că scorțișoara (cassia) conține substanțe toxice, care, consumate în cantităti mari afectează ficatul și rinichii; este indicat să nu se depăşească 3 căni cu ceai de scorțișoară pe zi; utilizarea uleiului esențial de scorțişoară se administrează numai la recomandarea medicului; consumul în cantitati mari poate irita cavitatea bucală şi buzele, provocând răni, iar la unele persoane poate cauza reacții alergice; scorțișoara aplicată pe piele poate determina roșeață și iritație. Scortişoara adevărată (Ceylon) nu are multe efecte negative asupra organismului, însă în anumite cazuri poate produce alergii şi iritarea mucoaselor. Este considerată sigură şi benefică organismului, însă nu trebuie consumată în cantități foarte mari pentru perioade îndelungate. Scorțişoara Cassia, chiar dacă are aceleași efecte benefice ca scorțişoara adevărată,  are efecte negative mult mai puternice, în special asupra persoanelor ce suferă de afecțiuni hepatice. Toxicitatea scorțișoarei Cassia este dată de conținutul ridicat de cumarină, substanță hepatotoxică, cancerigenă, nefrotoxică și anticoagulantă. Aceasta poate interacționa cu medicamentele folosite pentru tratarea diabetului şi poate creşte riscul de leziuni hepatice atunci când este consumată împreună cu medicamente ce afectează ficatul (statine, antibiotice etc.). În cazul ulcerului gastroduodenal în fază acută, precum și în cazul cancerului dependent de nivelul hormonal, cum este cancerul la sân, nu ar trebui să se consume scorțișoară. Consumată în cantități moderate scorțișoara aduce beneficii importante organismului, pe când consumul unor cantități mai mari de 3 linguri de scorțișoară pe zi poate determina alergii puternice.

Recomandări:  afecțiuni ale căilor respiratorii (tuse cronică, gripă, răguşeală, combate germenii care provoacă infecțiile tractului respirator; afecțiuni digestive (balonări, aerofagie, ulcer gastric, indigestie, diaree, crampe la nivelul abdomenului superior, stimulează secreția salivară şi gastrică, precum și peristaltismul intestinal, împiedică dezvoltarea bacteriilor din stomac și stimulează pofta de mâncare, hiperaciditate gastrică, grețuri, vărsături, colici gastrointestinale, constipație, scaune neregulate, spasme digestive, indigestie, aerofagie, flatulență, eructație, scăderea poftei de mâncare; cancer; diabet zaharat; încetineşte procesul de îmbătrânire și sporeşte longevitatea; impotență; obezitate; răceală şi gripă, tuse; sindrom metabolic; sterilitate la femei; tulburări cardiovasculare, reduce nivelul colesterolului şi riscul producerii unui atac de cord, înlătură tahicardia cauzată de diverse afecțiuni sau stări psihice, fluidizează sângele (prevenind coagularea lui), scade nivelul trigliceridelor, întăreşte organele, mușchii și țesuturile; tuse uscată.  Extern:acnee, artrită cronică, dureri reumatismale (intern și extern); boli de piele, eczeme, herpes, infecții ale pielii, iritații ale pielii, muşcături de insecte; căderea părului; dureri de dinți și măsele; halenă (respirație urât mirositoarc; oboseală fizică şi intelectuală, stările de stres nervos, calmarea durerilor reumatismale, artrozice și nevralgiile, migrene, îmbunătățirea memoriei și a funcțiilor cognitive; pielea crăpată şi bătătorită a tălpilor; răni.

Tratat de fitomedicină - Dr. Mihai Alin Scarlat, Psih. Monica Tohăneanu, Ed. 2019

Produsele Carpatica Plant Extract pot fi achiziționate și din Farmaciile Farmex, Sensiblu, Byacrys Sanofarm, Professional Farmaline, Adrefarm și plafarul Teodal Plant.
Toggle Bar