ULMUL (Ulmus minor) este un arbore foios care crește în păduri de amestec în general în zonele de deal și de câmpie,  are rădăcina pivotantă, dezvoltată în lateral, tulpina dreaptă, îngroșată la bază, poate atinge înălțimea de 30-35m; scoarța este de culoare cenușiu închis, adânc brăzdată longitudinal; frunze alterne, eliptice, netede, asimetrice la bază cu 7-12 perechi de nervuri, cu smocuri de peri pe dosul lor la subsuoara nervurilor; florile sunt dispuse în fascicule dese, brun-violacee, apar înaintea frunzelor (martie-aprilie). Copacul are o longevitate de 300-400 ani.

În scop terapeutic se folosește scoarța (coaja) de pe ramuri tinere, curățată de pielița de deasupra; se usucă în strat subțire la soare sau în poduri și mansarde acoperite cu tablă.

Compoziție chimică: fitohormoni, substanțe amare, rășini, mucilagii, taninuri, potasiu, carbohidrați, proteine.

Acțiune farmacologică: stimulează refacerea elementelor figurate ale sângelui, fapt ce-l face util în anemie, leucemie, tulburări de coagulare, boli degenerative; antiinflamatoare, decongestivă, diuretică, elimină excesul de lichid din organism, diaforetic și sudorific, prin transpirație favorizează eliminarea toxinelor și menținerea temperaturii corporale, are rol depurativ, ajută la resorbția lichidului din infiltratele cutanate sau submucoase, astringentă, antidiareică, iar datorită mucilagiilor conținute favorizează producția de mucus care protejează inflamația la nivelul mucoasei stomacului sau intestinului, stimulează peristaltismul și combate constipația, stimulează cicatrizarea, regenerarea țesuturilor, împiedică procesul de îmbătrânire și are acțiune antitumorală.

Ulmul de câmp se utilizează sub formă de decoct, extract dublu, gemoderivat, tinctură.

Recomandări: acnee, furunculoză; afecțiuni care evoluează cu retenție hidrică (ascită, pleurezie, edeme tubului digestiv (ulcere cardiorenale, reumatism articular); boli ale tubului digestiv (ulcer gastroduodenal, boala Crohn, enterocolită, colită de fermentație, diverticulită, colon iritabil, reflux gastro-esofagian, hemoroizi, constipație); afecțiuni pulmonare (emfizem pulmonar, pleurezie); boli de piele, ascită (boală de apă, dropică), erupții cutanate; leucemie;  obezitate; retenție hidrică, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, boli pulmonare (emfizem pulmonar, pleurezie), pentru curățarea sângelui, eruptii tegumentare. Extern: afecțiuni în care apare exudat lichidian (arsuri, inflamații artritice, blefarite, dermatite); boli de piele, dermatoze, arsuri, răni, plăgi, ulcerații (grăbeşte cicatrizarea); nevralgie sciatică.

Tratat de fitomedicină – Dr. Mihai Alin Scarlat, Psih. Monica Tohăneanu, Ed. 2019