SPLINUȚĂ – Solidago virgaurea este o plantă erbacee perenă, care crește la marginea pădurilor, în șanțuri cu apă, pe povârnișuri și în locuri defrișate de pădure, prin tăieturi de pădure, pe coaste și stânci. Este cunoscută și folosită ca plantă medicinală încă din Evul Mediu. Planta are un rizom cilindric, noduros, oblic, tulpina este stufoasă presărată cu lujeri, ajunge la înălțimea de cca. 80 cm, florile galben-aurii sunt grupate în calatidii, perioada de înflorire fiind iulie-septembrie.
În scop terapeutic se folosesc vârfurile florifere sau somitățile înflorite, recoltate preferabil de la plante care încă nu au înflorit sau sunt la începutul înfloririi; se usucă la umbră, de preferință în poduri și mansarde acoperite cu tablă.
Compoziția chimică: uleiuri volatile, principii amare diterpenice, taninuri catehice, acizi polifenol-carboxilici (acid cafeic, clorogenic), flavonozide (quercetina, rutina), cumarine, heterozide ale saligenolului, poliholozide (fructani), saponine triterpenice, acizi fenolici.
Acțiune farmacologică: astringentă (datorită taninurilor), antidiareică, antiinflamatoare (datorită acizilor fenolici), antihemoragică, cicatrizantă (datorită conținutului de taninuri), antiseptică, antiulceroasă, eficientă în afecțiuni ulcerative ale mucoaselor sau pielii, afecțiuni inflamatorii, infecții ale cavității bucale, gastrice și intestinale, expectorantă, antipiretică, diuretică, diaforetică (provoacă transpirație, eliminand toxinele din corp); proprietățile analgezice au fost atribuite acidului fenolic numit leiocarpozidă; flavonoidele reduc permeabilitatea vaselor sanguine și le cresc rezistența, îmbunătățind astfel circulația; echilibrează, consolează și calmează stările emoționale, dezechilibrele afective și încordările nervoase cauzate de diverse stări sufletești care afectează rinichiul, de aceea splinuța folosită după un șoc afectiv este planta medicinală care calmează, echilibrează și influențează în mod pozitiv stările emoționale grele.
Organotropism: mucoase ale aparatului urinar, digestiv, respirator.
Planta se folosește sub formă de infuzie, decoct, pulbere, tinctură.
Recomandări: afecțiuni renale şi vezicale (infecții renale, afecțiuni cronice ale rinichiului, scleroză renală, pielonefrită, litiaze urinare, nefrite cronice, colibaciloză urinară, cistită, uretrită, retenție urinară, albuminurie, nisip la rinichi, oligurie, puroi la rinichi etc.); afecțiuni şi hemoragii intestinale; afecțiuni ale aparatului digestiv (ulcer gastroduodenal, diaree de diverse etiologii, dizenterie, enterită, colită, enterocolite, rectocolită ulcerohemoragică, diareea copiilor care apare în timpul erupției dentare), afecțiuni hepatobiliare (insuficiență hepatică, afecțiuni biliare, nisip la fiere); afecțiuni ale aparatului respirator (infecții respiratorii, bronșite); hemoragii (metroragii, epistaxis, hematurie, hematemeză, melenă); retenție hidrică, edeme generalizate, ascită, afecțiuni reumatismale, hipercolesterolemie, diabet, obezitate, catar nazal cronic, febra fânului; încordări nervoase cauzate de un şoc afectiv (după orice nenorocire suferită); în cazul unor stări emoționale grele, decepții și al unor stări sufleteşti stresante. Extern: abcese, afte, ulcerații ale mucoasei bucale, inflamațiile gâtului, laringită, faringită, răni, plăgi, nevralgii (dentare), urticarie, eczemă, în cicatrizarea rănilor vechi.
Tratat de fitomedicină – Dr. Mihai Alin Scarlat, Psih. Monica Tohăneanu, Ed. 2019